Cuprins

INTRODUCERE. 3

Esenţa Abordării Bazate pe Drepturile Omului şi Egalității de Gen (ABDO și EG) 3

1        Profilul localității 4

1.1.1     Date generale. 4

1.1.2     Populaţia şi forţa de muncă. 4

1.1.3     Structura Economiei 4

1.1.4     Finanţele locale. 5

1.1.5     Serviciile publice. 7

1.1.6     Sfera socială. 7

1.1.7     Ordinea publică. 8

1.1.8     Sectorul civic. 8

1.1.9     Problemele majore. 9

1.1.10        Perspectivele dezvoltării localităţii 10

2        Misiunea si valorile. 10

2.1         Misiunea. 10

2.2         Valorile majore a comunităţii sunt: 10

3        Obiective Strategice. 10

3.1         Descrierea detaliată a obiectivelor strategice. 10

3.2         Planul de Acţiuni 12

4        Monitorizarea şi evaluarea Strategiei 15

INTRODUCERE

Un sistem democratic este funcţional atunci când dezvoltarea economică locală înregistrează reuşite şi în măsura în care se dezvoltă un spirit democratic în mentalitatea cetăţenilor. Democratic înseamnă prin prisma drepturilor omului și a egalității de șanse.

Actualizarea strategiei respective efectuată în toamna 2013 a avut ca scop de a include abordarea bazată pe drepturile omului și egalității de gen ca bază pentru activitățile planificate în strategie. Planul strategic de dezvoltare social-economic a satului Pelinia a fost elaborat în mod participativ, prin implicarea reprezentanţilor tuturor grupurilor social demografice din comunitate respectând uzanţele abordării ABDO şi EG.

Actualizarea Strategiei s-a produs prin intervenţia facilitatorilor comunitari JILDP/UNDP şi UN Women – Ghenadie Mocanu şi Andrei Brighidin care au inclus abordarea bazată pe drepturile omului şi egalităţii de gen (ABDO şi EG) ca fundament al documentului strategic şi ca angajament în faţa cetăţenilor localităţii Pelinia.

Actualizarea planului strategic a avut loc în 2013 prin implicarea localităţii în cadrul activităţilor Programului Comun de Dezvoltare Locală Integrată (PCDLI) al PNUD. Cu suportul acestui program primăria Pelinia a aprobat un Plan de Dezvoltare Instituţională, a efectuat reactualizarea strategiei avînd la bază principiile ABDO şi EG, urmează să implementeze un proiect de abilitare a serviciilor publice oferite în comunitate şi un proiect de dezvoltare instituţională. Strategia reactualizată a avut la bază ca sursă de inspirație lucrarea „Ghid de planificare strategica pentru dezvoltare socio-economică locală bazată pe principiile egalităţii de gen şi ale drepturilor omului”, autori: Ana Vasilache şi Diane Bunyan elaborat în cadrul Programul Comun de Dezvoltare Locală Integrată (PCDLI),  un program comun al PNUD și UN Women.

Esenţa Abordării Bazate pe Drepturile Omului şi Egalității de Gen (ABDO și EG)

Esenţa ABDO constă în a pune accentul anume pe drepturilor omului. Omul şi drepturile acestuia sunt obiectivul principal şi prioritar al agendei de dezvoltare naţională şi locală. Toate activităţile şi acţiunile ale APL urmează a fi ghidate de o întrebare primordială: în ce măsură ceea ce se face / se planifică ţine cont şi va avea consecinţe pozitive asupra situaţiei drepturilor fundamentale ale oamenilor vizaţi.

ABDO şi EG priveşte omul nu doar ca pe recipient pasiv al beneficiilor, dar şi ca agent activ, participant la procesul de dezvoltare locală. Doar prin participarea sa activă – omul îşi va putea vocaliza opiniile despre ceea ce el consideră necesar şi important. Trebuie să existe mecanisme sigure care să ia în considerare aceste viziuni, şi atunci cînd e oportun, aceste viziuni trebuie să fie prioritare în procesul public decizional. Anume din această perspectivă, ABDO este bazată pe 4 principii: participare, transparenţă, responsabilizare şi nediscriminare. }n esență aceste principii prevăd:

–        Transparenţă – oferirea informaţiilor accesibile, adaptate, uşor disponibile, relevante, actualizate pentru toate grupurile comunitare în privinţa tuturor aspectelor importante şi la toate etape ale procesului;

–        Participare – participă şi îşi exprimă opiniile toate grupurile comunitare, inclusiv cele vulnerabile. Opiniile sunt atent analizate şi stau la baza deciziilor luate. Participare nu este egală cu consultare. Consultările publice sunt doar un element de start al unui proces cu adevărat participativ.

–        Responsabilizare – asigurarea unei raportări permanente a decidenţilor faţă de constituenţi şi beneficiari.

–        Nediscriminare – asigurarea egalităţii nu doar la nivel de prevederi normative, dar şi la nivel de impact şi efecte. Accesul la servicii şi beneficii publice locale trebuie adaptat la nevoile diferitor grupuri comunitare pentru a asigura un impact/efect echitabil şi egal.

1         Profilul localității

1.1.1        Date generale

Pelinia – unul din cele mai mari sate din nordul Republicii. După ultima reformă administrativ-teritorială s. Pelinia a întrat în componenţa r. Drochia. Satul este amplasat pe malul r. Răut la o distanţă de 1,5 km. În partea de sud-vest hotarul lui trece pe acest rîuleţ pe o lungime de 14,5 km şi desparte teritoriul satului Pelinia de satele Corlăteni, Grinăuţi şi Nicoreni. Restul e hotar convenţional şi se mărgineşte cu s. Sofia şi s. Miciurin la nord, iar la est cu Hăsnăşenii Noi şi Sîngureni. Suprafaţa  satului Pelinia constituie 1330 ha, iar al întregului teritoriu – 8322 ha. Populaţia satului o constituie 8496 locuitori, majoritatea alcătuind-o moldovenii. În prezent în sat sunt 3392 gospodării individuale.

Autorităţile administraţiei publice, care realizează şi asigură autonomia locală a satului Pelinia, sunt Consiliul – organ deliberativ, Primăria şi primarul – organ executiv. Autorităţile administraţiei publice locale funcţionează în sediul Primăriei satului Pelinia, strada Ştefan cel Mare – 123. Structura primăriei o prezintă primarul, viceprimarul, opt funcţionari publici şi personalul de deservire tehnică.

Primăria este aparatul de lucru al primarului şi funcţionează în baza unui regulament aprobat de Consiliul local. Consiliul sătesc este constituit din 17 consilieri aleşi la alegerile locale din 2011, inclusiv din partea PCRM – 7, PLDM – 7, PDM-3. Din rîndul consilierilor au fost formate 3 comisii de specialitate:

1. Agricultură,protecţia mediului,amenajarea teritoriului;
2. Drept şi disciplină, activităţi social-culturale, învăţămînt, protecţia sociale, probleme de drept, ordine publică, petiţii, adresări, relaţii cu publicul, turism, sport şi culte, probleme învăţămînt,  cultură, protecţie socială şi sănătate publică
3. Activităţi economico-financiare;

Aceste comisii sunt structuri de lucru consultative ale consilierilor şi sunt menite să asigure eficienţa activităţii lor.

1.1.2        Populaţia şi forţa de muncă

Populaţia satului constituie 8003 locuitori din care 3831 bărbaţi şi 4172 femei. După naţionalitate marea majoritate o constituie moldovenii – 7938,  ruşi – 23, romîni – 19, ucraineni – 18 şi 5 de alte naţionalităţi. Structura demografică a populaţiei ne demonstrează că în ultimii ani mortalitatea prevalează asupra natalităţii. Din anul 2008 pînă în prezent populaţia a scăzut cu 380 persoane. În ultimii ani s-a mărit migraţia populaţiei, care pleacă peste hotare în căutarea unui loc de muncă.

În ceea ce priveşte ocupaţia populaţiei activă din punct de vedere economic se observă o creştere. Dacă în 2005 în economie erau ocupaţi 4000 persoane din 8600 populaţia, apoi în 2013 sunt ocupaţi 3900 persoane din 8003 populaţia. Majoritatea persoanelor şi în anul 2013 activează în agricultură – 1312, ceea ce constituie 70%, restul sunt încadraţi în învăţămînt şi educaţie preşcolară, sănătate, servicii şi comerţ , administraţia publică şi asigurarea ordinii publice, alte domenii de activitate . Conform datelor Oficiului Forţei de Muncă sunt înregistraţi ca şomeri 18 de persoane.

Numărul populaţiei care este ocupată în alte localităţi este în creştere. În anul 2007 avem 720 persoane care muncesc în afara localităţii, inclusiv 297 în interiorul ţării şi 423 peste hotarele republicii. În anul 2013 circa 556 persoane sînt plecate la muncă peste hotare pe termen îndelungat. Peste 1000 de cetăţeni pleacă periodic  la muncă peste hotare. În alte localităţi ale republicii muncesc circa 520 cetăţeni. Marea provocare a administraţiei localităţii este de a orienta remitenţele transmise în localitate de la consum în investiţii în dezvoltarea economiei localităţii.

1.1.3        Structura Economiei

Totalul terenurilor aflate în hotarele unităţii administrativ teritoriale constituie 8322 ha din ele:

terenuri aflate în proprietate privată – 6653 ha;

terenuri proprietate publică a UAT – 1486 ha;

terenuri proprietate publică a statului – 183 ha;

Terenurile agricole în UAT ocupă o suprafaţă de 7644 ha inclusiv:

terenuri arabile – 6549 ha; plantaţii multianuale – 233 ha; păşuni şi fîneţe – 862 ha;

În agricultură activează mai mulţi agenţi economici. Cel mai mare agent economic este gospodăria agricolă CP „Cîmpia Peliniţei” care are luat în arendă de la populaţie şi prelucrează 3948 ha din care 3856 ha sunt terenuri arabile şi restul 92 ha livadă.

Gospodăriile ţărăneşti (de fermier) prelucrează 1057 ha din ele 1027 ha terenuri arabile şi 30 ha livadă, în GŢ sunt antrenaţi 815 proprietari, care prelucrează 873 ha terenuri arabile. Neapreciate au rămas 114 ha terenuri.

Atît gospodăria agricolă cît şi gospodăriile ţărăneşti se ocupă cu producerea grăunţoaselor, boboaselor, floarea soarelui, sfeclei de zahăr, a legumelor cît şi cu producerea animalieră.

În localitate sunt înregistraţi 30 de agenţi economici, dintre care majoritate sunt unităţi comerciale. Activitatea economică poate fi stimulată într-o localitate cu o populaţie mai mare de 8000 de locuitori prin diverse programe ale APL de stimulare a activităţilor antreprenoriale, dar şi de infromare a populaţiei despre iniţierea unei afaceri. APL intenţionează pentru stimularea afacerilor deschiderea unui incubator de afaceri care ar atrage în special pe cei tineri să practice diferite activităţi economice care ar aduce venituri proprii localităţii.

Pentru stimularea economică a localităţii un avantaj este şi infrastructura rutieră bună, satul fiind străbătut de drumul Bălţi – Drochia. Fiind între cele două oraşe, localitatea are de o parte şi de alta consumatori.

Localitatea are nevoie de un plan de stimulare economică a bussinesului, existînd un potenţial foarte mare.

1.1.4                    Finanţele locale

Veniturile bugetului local conform legii privind finanţele publice locale din 16.10.2003 şi legii privind administraţia publică locală din 28.12.2006. Pentru anul 2013 bugetul a fost aprobat la venituri în următoarea structură:

În bugetul local se prevăd alocaţii necesare asigurării funcţionării instituţiilor publice din unitatea administrativ teritorială respectivă.

Cheltuielile anuale ale bugetului local se aprobă de autoritatea reprezentativă şi deliberativă respectivă numai în limita resurselor financiare disponibile.

De la bugetul satului sunt finanţate cheltuielile ce ţin de:

Amenajarea teritoriului şi urbanistică

Construcţia şi întreţinerea în limitele localităţii a drumurilor, străzilor, podurilor locale.

Construcţia, întreţinerea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apă, de canalizare, de epurare a apei. Salubrizarea localităţii, transportarea deşeurilor de producţie şi menajere.

Acordarea de asistenţă socială populaţiei, inclusiv protecţia tinerei familii şi familiilor ce au mai mulţi copii, a mamei şi a dreptului copilului, a persoanelor în etate şi a solitarilor.

Întreţinerea instituţiilor de învăţămînt preşcolar,

Întreţinerea instituţiilor de cultură şi desfăşurarea activităţilor publice în domeniul cultural.

Apărarea împotriva incendiilor

Întreţinerea parcurilor şi spaţiilor verzi.

Înfăptuirea unor măsuri privind activitatea administrativ militară conform legislaţiei.

Executarea hotărîrilor judecătoreşti prin care autoritatea administraţiei publice locale este obligată să efectuieze anumite plăţi

Activitatea autorităţii executive.

Structura cheltuielilor

Pentru prima jumătate a anului partea de venituri este îndeplinită în mărime de 77,4% adică suma precizată pe perioada de gestiune care este în mărime de 4196400 lei a fost îndeplinit în mărime de 3247813 lei. Suma precizată a cheltuielilor pe prima jumătate a anului este în mărime de 4692600 lei şi a fost executată în mărime de 3748660 lei sau cu 79,9%. În prezent bugetul local nu are datorii faţă de Fondul Social şi către furnizori.

1.1.5        Serviciile publice

Ca şi în alte localităţi ale republicii o problemă acută a satului o constituie aprovizionarea populaţiei cu apă potabilă. Populaţia satului este alimentată cu apă potabilă de la cele peste 1294 fîntîni freatice, frumos amenajate şi menţinute într-o stare sanitaro-igienică satisfăcătoare. În mediu pe sat la fiecare 2 – 3 gospodării se revine cîte o fîntînă ceea ce este puţin.În sat există 4 fîntîni arteziene de la care se alimentează circa 600 de beneficiari, ce constitu 20% din populaţia satului. Problema alimentării cu apă rămîne una dintre cele mai stringente.

Pentru a îmbunătăţi nivelul de trai al populaţiei în ultimii ani s-au gazificat 628 de case, 2 instituţii şcolare, 3 grădiniţe de copii, bibliotecile şi muzeul, Centrul medicilor de Familie.

Reţelele de drumuri şi străzi a satului cinstituie 129,5 km din ele 6 km drumuri betonate de însemnătate naţională, 2,5 km de drum asfaltat de importanţă republicană şi  121 km străzi şi drumuri interne, din ele 14 km asfaltate şi 75 km acoperite cu prundiş. În ultimii 5 ani au fost reparate circa 41 km. de drumuri.

Satul are un aspect destul de agreabil datorită fîşiilor verzi de pe marginea străzilor, precum şi a parcului şi scuarurilor verzi din centrul satului, care ocupă o suprafaţă de peste 2 ha. Aleia centrală este frumos amenajată, înverzită cu brazi şi alţi copaci coniferi.

Pe teritoriul satului funcţionează o staţie digitală de telefoane care se află la balanţa şi deservirea SA „Moldtelecom”, filiala Drochia. Numărul apararatelor telefonice în sat este de peste 2301, ce constituie 70% din nivelul asigurării populaţiei.

În ultimul timp resursele naturale şi mai ales apa sînt poluate imens şi exploatate nerezonabil. Dacă nu vor fi luate măsuri urgente şi eficiente de păstrare şi curăţare a apei, pur şi simplu nu va mai fi bună pentru consum decît în urma unei epurări calitative. O problemă serioasă continuă să rămînă a fi apele reziduale. În sat există o reţea de canalizare construită în anul 1991 cu o capacitate de 400m³ apă pe zi cu o lungime de 4800 m şi diametrul 250 mm. Sursele de scurgere fiind apele reziduale de la  grădiniţa de copii de 160 locuri, Liceul Teoretic de 800 locuri, centrul de sănătate şi alte obiecte de menire social-culturală. Este construită pe teritoriul satului şi o staţie de epurare a apelor menagere cu o capacitate tot de 400 m3 apă pe zi. Tehnologia epurării este artificial-biologică. Staţia este alcătuită din 2 camere a cîte 50 m3. În prezent staţia de epurare a apei este în curs de renovare.

În fiecare an în teritoriu se organizează măsuri concrete  privind menţinerea curăţeniei şi înverzirea localităţii.

1.1.6        Sfera socială

Pe teritoriul satului activează un liceu, un gimnaziu şi patru grădiniţe de copii. Gimnaziul are o capacitate de 500 locuri. Numărul de copii care studiază este de 275 din care clasele I-IV – 108 elevi, clasele V-IX – 167 elevi. În gimnaziu sînt angajaţi 26 profesori şi 13 lucrători tehnici.

Liceul Teoretic are o capacitate de 800 locuri. Îşi fac studiile 472 copii, din care: clasele I-IV – 147 elevi, clasele V-IX –  206  elevi şi clasele X-XII – 119 elevi. Sînt angajaţi 75 de lucrători din care 39 profesori şi  36 lucrători tehnici.           Grădiniţa „Izvoraş” are o capacitate de 10 grupe, dar activează numai 5, pe care le frecventează 105 copii. Grădiniţa „Clopoţel” are o capacitate de 6 grupe,dar activează numai 4 grupe, pe care le frecventează 94 copii. Grădiniţa „Steluţa” capacitatea 6 grupe,activează 6 grupe cu 138 copii şi grădiniţa „Licurici” capacitatea 2 grupe activează 2 grupe cu 44 copii.Capacitatea tuturor grădiniţelor este de 580 locuri. În prezent sînt fregventate de 378 copii. În grădiniţe lucrează 39 de educatori şi 67 lucrători tehnici.

Centrul comunitar multifuncţional „Încredere” prestează servicii persoanelor aflate în dificultate. Capacitatea zilnică a Centrului este de 150 persoane, din care plasament temporar 13 locuri (7 persoane în etate şi 6 copii).

Localitatea dispune de un Centru de Sănătate reamenajat în anul 2008 de către FISM cu staţionar de zi cu 6 paturi. Populaţia satului este deservită de 4 medici de familie, 17 asistente. În incinta centrului funcţionează un laborator clinic deservit de 2 laborante.

În afară de aceasta în sat funcţionează un Centru de Asistenţă Medicală de Urgenţă la dispoziţia căruia se află o ambulanţă, deservită de patru felceri.

Starea sănătăţii publice nu este una prea bună. A sporit mult numărul bolilor aparatului digestiv. Dacă în 2004 – 123 bolnavi apoi în 2007-131, 20013-280. La fel s-a mărit şi numărul bolnavilor de hepatită, în 2001 patru cazuri, iar în 2004 şaptesprezece, iar în 2007-29, 2013-70.  S-a micşorat numărul bolnavilor de tuberculoză: în 2007- 8; în 2013-6. Alcoolici de la 5 bolnavi în 2001- la 12 bolnavi în 2004, iar în 2007-20, în 2013-32.

Dacă în anul 2004 au decedat 2 copii cu vîrsta pînă la un an, în 2006- 0 şi în 2007-1,  2008-2, 2009-1, 2010-1, 2013-3.

Satul este deservit de 2 asistenţi sociali 5 lucrători sociali care patronează la domiciliu 60 bătrîni singuratici. În teritoriul satului sunt circa 2056 pensionari, dintre care 1683 la limită de vîrstă, 382 pe invaliditate, 28 în urma pierderii întreţinătorului şi ____ cu pensii sociale.

Sub limita sărăciei se află 258 familii al căror cheltuieli pentru alimentare constituie 60% din salariul mediu lunar, din care 42 familii cu trei şi mai mulţi copii şi 120 persoane solitare.

În localitate activează două biblioteci:

1. Biblioteca pentru copii care are un fond de cărţi de 6570 exemplare inclusiv în grafia latină 700. Beneficiari 530 cititori.
2. Biblioteca pentru maturi care are un fond de carte de peste 10000 exemplare, inclusiv 1960 exemplare în limba română şi 8045 în alte limbi. Beneficiază de serviciile bibiliotecii 820 cititori.

Satul dispune de un muzeu „Muzeul Ţinutului Natal” în incinta căruia se află şi cele două biblioteci ale satului, Centrul Comunitar de Acces la Informaţie şi Instruire şi un Cinema Club.  În muzeu sînt patru expoziţii permanente, iar în sala mare a muzeului se petrec diferite expoziţii tematice temporare.

În centru e situat Stadionul satului,care recent a fost restaurat prinimplementarea unui proiect cu suportul FISM-lui unde tinerii satului îşi demonstrează măestria sportivă.

1.1.7        Ordinea publică

În teritoriul satului este dislocat sectorul de poliţie nr.2. cu 9 colaboratori. În sat activează un post de poliţie cu un număr de 3 colaboratori ai poliţiei. Şefuul sectorului,  şeful de post, un inspector al poliţiei criminale.

Pe lîngă primărie activează gardă populară, care se ocupă cu ordinea publică în sat şi activează numai în zilele de odihnă şi sărbători.

1.1.8        Sectorul civic

În localitate activează mai multe ONG-uri, inclusiv:

• ONG „Baştina”  înregistrat la 19.03.1999, care activează în domeniul educaţiei ecologice şi a implimentat 6 proiecte în domeniul ecologiei şi educaţiei pentru sănătate.
• ONG „Helios” înregistrat la 17.08.2001, ce activează în domeniul – copii şi tineret, a implementat  patru proiecte.
• APP din Liceul Teoretic este înregistrat la 6.10.2002. Asociaţia are 9 fondatori şi 516 membri activi. Realizările care le au, ţin de activitatea instructiv-educativă şi de gospodărie a liceului.
• APP din Gimnaziul local este înregistrat la 10.12.2001 şi activează în domeniul instructiv-educativ şi de gospodărie a gimnaziului.
• ONG „Deceluşii” ce activează pe baza pedagogilor şi părinţilor din grădiniţa „Steluţa” a fost înregistrat la 9.04.2003. Activităţile lui ţin mai mult de reparaţia încăperilor şi a activităţilor educativ-instructive.
• ONG „Consult-Nord” (http://www.pelinia.del.md/rom/pagini/314/)  este înregistrat la 12.05.2005 şi activează în domeniul dezvoltării comunitare a localităţii.
• ONG ”Piciul şi Universul” este înregistrat în a. 2006, care activează în domeniul instructiv-educativ cu copiii din grădiniţa”Clopoţel”, director-Grumeza Maria.
• APP şcoala de artă, înregistrat la 3.05.2007, director-Ţurcanu Gheorghe.

1.1.9        Problemele majore

Cele mai acute probleme ale localităţii sînt:

• Aprovizionarea locuitorilor comunităţii cu apă potabilă şi canalizare
• Repararea drumurilor.
• Rezolvarea problemelor ecologice
• Migraţia, şomajul.

Principalele probleme identificate de grupurile comunitare sunt indicate în tabelul de mai jos:

1.1.10     Perspectivele dezvoltării localităţii

Deoarece veniturile anuale la bugetul local sînt în creştere, constantă este şi activitatea ONG-urilor locale în comun cu primăria, care activează în direcţia atragerii investiţiilor atît locale, cît şi atragerea investiţiilor de la diferiţi finanţatori şi donatori, va da posibilitate de a rezolva cele mai majore probleme a comunităţii în următorii 3 ani. Schimbarea infrastructurii comunităţii depinde în mare măsură de participarea activă a fiecărui cetăţean al satului.

2         Misiunea si valorile

2.1         Misiunea

Misiunea comunităţii Pelinia este de a contribui participativ la asigurarea  unui trai decent şi oportunităţi egale pentru femeile şi bărbaţii  din localitate, cu atenţie sporită asupra grupurilor sociale defavorizate.

2.2         Valorile majore a comunităţii sunt:

• sinceritate
• receptivitate
• colegialitate
• transparenţă
• responsabilitate
• respect
• diversitate, egalitate şi nediscriminare
• competenţă
• organizare
• susţinere
• contribuţie personală
• educaţie
• spirit de iniţiativă
• prietenie
• atenţie